vineri, 4 ianuarie 2013

Revolutia industriala franceza


Revolutia industriala reprezinta momentul de rascruce in evolutia economica a omenirii, un proces complex, cu o dubla natura (tehnica si social-economica), din care au rezultat performante economice, sociale, politice, culturale fara prcedent in istorie.Franta cunoaste o dezvoltare industriala relativ tarzie. In sec 19, economia franceza este puternica marcata de revolutia din tara. Au fost luate numeroase masuri sub impulsul revolutiilor, avand urmari negative aproape jumatate de secol.

Reforma agrara impusa improprietareste locuitorii marilor domenii, deteminand marea proprietate care substituie agricultura de tip ferma (doua treimi). Cealalta treime se regaseste sub forma unor proprietati mici si mijlocii. Se retine in agricultura o prea mare forta de munca, iar clasele mici si mijlocii nu au o forta economica puternica. Agricultura taraneasca este de subzidenta, avand o oferta mica si un pret mare.

O alta masura o reprezinta emisiunea de moneda de hartie. Aceasta scapa de sub control, producand o inflatie galopana. Clasa mijlocie este astfel ruinata. Distrugerile provocate pe perioada revolutiei sunt foarte mari. Ca urmare a domniei lui Napoleon Bonaparte,  economia activa pierde 15%, astfel instalandu-se o forta de munca deficitara, cu deosebire in mediul agricol. Productivitatile sunt scazute, preturile la produsele alimentare ridicate. Saracia in care traiesc francezii ii impiedica sa isi intemeieze o familie, neavand conditiile necesare, populatia astfel scazand.


Franta ramane cu o imensa datorie externa si finante dezorganizate. Pe acest fundal, economia evolueaza lent, sub nivelul posibilitatilor economice. Statisticile arata prabusirea economica a Frantei: 80% din intreprinderile industriale au intre 3 si 5 lucratori (cu patron cu tot).

La jumatatea sec 19 se semneaza un tratat comercial franco-britanic incheiat din initiativa englezilor. Acesta presupune respectarea principiul liberului schimb. Cele doua tari isi exceptau reciproc marfurile de la taxe. Efectul este negativ, industria franceza fiind puternic falimentata de economia engleza. Franta pierde Alsacia si Lorena si e obligata sa plateasca datorii Germaniei. Aceste datorii se materializa in 40% din rezervele de aur franceze. Aproape doua decenii, moneda lor este una slaba.



Dupa 1870 si pan la PRM, industria franceza cunoasta realizari remarcabile in domenii de varf ale epocii (metalurgie, oteluri speciale, autovehicule, chimie) dar care nu proudc varfuri de antrenament in economie nationala.Inaugurarea primei linii internaţionale de transport pe cale ferată are loc la 19 septembrie 1841, pe un traseu de 140 km, între Strasbourg (Franţa) şi Basel (Elveţia). In prag de PRM, economia franceza este agrar-industriala si nu constituie suport economic pt prestigiul Frantei, avand urmari pe termen lung.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu